Am pornit de la Peleș dornici să urcăm și să vedem Sfinxul și Babele și, cum nu aveam chef de stat la cozi nesfârșite la telecabină, am descis să urcăm pe Transbucegi. Transbucegiul sau Drumul Babelor, este cea mai lejeră alternativă pentru a ajunge pe platoul Munților Bucegi. Drumul nu este terminat și este “închis circulației publice”. Drumul duce până pe platoul Bucegi, până aproape de Babele. Pe drum întâlnim indicatoare spre Cabana Cuibul Dorului, Cabana Bolboci, Hotel Peștera etc. Acolo o luăm la dreapta și începe Transbucegi-ul. Șoseaua nu a fost inaugurată, nu este marcată, nu are indicatoare și nici parapeți peste tot. Este asfaltat până aproape de Cabana Piatra Arsă.
Parcăm mașina și pornim la picior spre Sfinxul și Babele. Drumul este de cam 3 km și cam 40 de minute în ritmul nostru, la care se mai adaugă și pauza de masa, fiindcă ne era o foame de lup.
Pe drum am întâlnit o mămică și un copil care strângeau gunoiul, căci acesta din păcate e lăsat pe jos de mulți turiști.
Ajunși sus, după ora 5:30 ne-am întristat când am văzut cât de urât sunt înconjurate Babele cu gard și cum nu te poți bucura de ele. Sus ne-am întâlnit cu prietenii noștri care parcaseră mașina jos și urcaseră cu telecabina.
Am luat-o încet spre Sfinx, la început era agitație, dar cum ora 6 se apropia, lumea mergea încet spre telecabină și aici ne-am putut bucura în liniște de priveliște. Gunoaie erau și aici multe pentru că foarte multi turiști le lăsaseră in urma lor și asta a fost o temă bună, dar neplăcută, de meditație.
Recomandăm cu drag această oră de a vizita frumoasele monumente folosind șoseaua Transbucegi ca varianta de drum atunci cand sunteti cu copii.
