Manute Pricepute - Cetatea Bologa - Vladeasa

sept 2013 – corectat

Am pornit în gașcă mare într-o excursie la sfârșitul săptămânii: 5 familii cu cățel și purcel. Ruta aleasă: Cluj Napoca – Cetatea Bologa – Vlădeasa Secuieu – – Huedin – Cluj.

Ridicată pe un vârf de deal și construită din pietre de râu cetatea de la Bologa a fost primul popas în expediția noastră. Am lăsat mașinile la marginea drumului, în satul Poieni, și am pornit în pas voios să vedem cetatea.

Ajunși la cetate am admirat-o pe dinafară și ne-am închipuit cum trăia lumea mai demult.

Interiorul se poate vizita, dar nu este amenajat și este nevoie de atenția mare a părinților pentru ca micii exploratori să o poată descoperi pas cu pas. Nu există taxă de intrare și nici ghid care să ne spună povești frumoase despre cetate, dar imaginația noastră e bogată.

Un scurt istoric care să vă ajute imaginația în timp ce o vizitați: cetatea este menţionată pentru prima dată în acte oficiale în anul 1319, şi a fost construită cu rol de supraveghere a drumului care ducea de la Oradea în Ardeal. După toate probabilităţile a fost construită în sec. XIII ca şi cetate regală. Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, atribuie domnitorului Ţării Româneşti cetăţile Bran şi Bologa după semnarea tratatului de alianţă împotriva turcilor, în 1399. Cetatea oferă în caz de pericol loc de refugiu pentru locuitorii zonei o perioadă lungă de timp. În sec. XVII, când Oradea este ocupată de turci, cetatea capătă o importanţă mai mare, fiindcă a îngreunat viaţa tâlharilor şi a încasatorilor de tributuri.

Și cum călătorului îi șade bine cu drumul, am vizitat cetatea, apoi am pornit mai departe cu mașina. Locul în care care trebuia să dormim era Cabana Vlădeasa pe care am rezervat-o pentru noi. În cabană am rezervat cele 2 camere mari (cea cu 13 paturi și cea cu 8 paturi). Prețul este de 15 lei/pat/noapte. Am urcat cu mașinile mici până sus, lucru pe care nu vă recomandăm să-l faceţi dacă nu aveți mașini de teren. Am ajuns sus, fix înainte de căderea nopții, și ne-am bulgărit cu zăpadă.

Accesul din Bologa (șoseaua Cluj – Oradea, la 62 km de Cluj) spre Cabana Vlădeasa este pe şosea asfaltată spre Săcuieu, Răchițele, apoi:

Varianta 1: înainte de Săcuieu (Km 9,3) la dreapta pe Valea Ordâmcușei (11 km), drum forestier până la cabană;
Varianta 2:
- după Săcuieu (km 13), ramificație semnalizată spre Rogojel, drum forestier în curs de modernizare;
- din Rogojel – 1 oră de mers pe jos prin „Frântura”, bandă albastră sau pe jos pe drum forestier în curs de modernizare până la cabană (1,5 ore, triunghi roșu)
varianta 3: la fel ca înainte de a avea copii, pe jos de la Bologa (stație CFR) la cabană. Distanța este de aproximativ 21 km.

Dacă veniți la această cabană să nu vă așteptați la condiții luxoase, este o cabană pentru oameni ai muntelui care doresc să se bucure de peisajul frumos. Baia este exterioară cu apă şi toalete. Se poate găti în bucătaria cabanei, iar familia care se ocupă de cabană vă poate face ceai și vin fiert contra cost. În camere, paturi simple cu pernă și pătură, curățenia așa și așa, dar noi știam acest lucru, așa că ne-am adus cu noi sacii de dormit.

Cum una dintre fetițe s-a trezit devreme, am ieșit din cameră pentru a nu trezi restul găștii şi am văzut răsăritul. Cana de ceai și orizontul departe au fost începutul unei zile frumoase. Când toată lumea s-a trezit, am luat micul dejun afară și am pornit din nou la drum. Băieții au coborât cu mașina, iar restul pe jos până în Rogojel.

Ajunși jos am urcat repede în mașini și am pornit spre cei 2 sequoia care sunt situați pe „Dealul Domnului”, între comuna Săcuieu și satul Rogojel. Coordonatele sequoia: 46°48’26” N 22°51’43” E. Am plecat cu mașina o bucată de drum, după care am mers pe jos cam 40-50 de minute până am ajuns la poienița în care sunt cei doi copaci. Arborii sunt înalți de 30-35 de metri și au o circumferință de 4,5-5 m. Şi copiii au încercat să îi cuprindă.

Cei doi sequoia au fost plantați prin anul 1900 de Gal Silvestru, un baron ungur căruia îi plăcea să studieze copacii. El a plantat mai multe specii rare în zonă, specii pe care le-a adus din întreaga lume, precum sequoia, pinul negru si zada.

Ne-am bucurat mult de plimbarea în aer liber, copiii au alergat o grămadă și s-au zbenguit în voie. După atâta plimbare și-a făcut şi foamea apariția. Am căutat rapid o pensiune și ne-am oprit scurt la pensiunea Sequoia, care tocmai fusese deschisă. Din păcate nu aveau restaurantul deschis chiar atunci, așa că am plecat mai departe și ne-am oprit la magazinul din sat pentru a lua ceva de ronțăit.